Despre Meteora, al doilea cel mai important centru religios al Greciei

Postat de Ana-Maria Lichwar

Considerat al doilea cel mai mare centru monastic ortodox al Greciei dupa Muntele Athos, Meteora ofera vizitatorilor sai unele dintre cele mai spectaculoase privelisti din intreaga lume. Ansamblul de piscuri aflate in apropierea satului Kastraki din inima Greciei Continentale este format din stanci cu inaltimi ametitoare si pereti abrupti. 

De-a lungul secolelor, mai multe manastiri au fost ridicate pe varfurile greu accesibile, locul devenind un adevarat simbol al credintei, al rezistentei umane si un cadru desprins parca dintr-un taram al legendelor. 

Vom explora in cele ce urmeaza istoria acestui loc sacru si-ti vom oferi detalii despre manastirile care pot fi vizitate in timpul unei excursii la Meteora. 

Localizare Meteora, cum ajungi aici si distante din principalele orase

Meteora se afla la marginea de nord-vest a Campiei Tesaliei, in zona centrala a Greciei, la doar 3 kilometri departare de orasul Kalabaka. Si mai aproape de centrul religios se afla satul Kastraki, localizat la o distanta de doar 1 kilometru, acesta fiind unul dintre locurile ideale in care ai putea sa te cazezi daca ai in plan sa petreci una sau mai multe nopti aici. 

Se recomanda sa aloci minimum 2 zile pentru a explora tot ce are de oferit zona Meteora, cu atat mai mult cu cat unele manastiri au o zi in care sunt inchise. 

Distanta Bucuresti – Meteora pe traseul cel mai scurt este de 905 kilometri (circa 11 ore si 30 de minute). In acest caz, vei iesi din tara pe la vama Giurgiu – Ruse, urmand directia Plevna – Sofia – Blagoevgrad – vama Kulata – Promachonas – Salonic – Grevena – Meteora. E bine sa iei in calcul o oprire de noapte pe traseu (fie in Bulgaria, fie la Salonic). 

Nu uita ca vei avea de achitat taxa de pod de la Giurgiu – Ruse, vigneta bulgareasca si taxele de autostrada din Grecia. 

Din Salonic, al doilea oras ca marime al Greciei, si pana la Meteora ai de parcurs o distanta de circa 228 kilometri, urmand autostrada Egnatia Odos in directia Ioannina pana la Grevena, de unde vei vira la stanga spre Meteora.

Acest traseu poate fi parcurs in aproximativ 3 ore. 

Pe de alta parte, daca esti cazat in zona statiunilor de pe Riviera Olimpului, va fi mai simplu sa pornesti spre Meteora pe traseul Platamonas – Larisa – dreapta spre Trikala – Kalabaka – Meteora. 

Intre capitala Atena si Meteora sunt 341 kilometri, distanta ce se poate parcuge in aproximativ 4 ore.

Din toate orasele importante si statiunile cunoscute ale Greciei, sunt organizate frecvent excursii catre Meteora. 

Scurt parcurs istoric al vietii monahale de la Meteora 

Primele dovezi ale existentei calugarilor in zona Meteora dateaza din jurul secolului al IX-lea, cand mai multi pustnici au inceput sa se refugieze in pesterile si crapaturile impozantelor stanci. In secolul al XIV-lea sunt construite primele manastiri, perioada in care zona primeste si numele de Meteora, dat de catre cuviosul Atanasie, ctitorul Manastirii Marea Meteora. 

Denumirea provine din grecescul “metéora”, “μετέωρα”, care se traduce drept “suspendat in aer” sau “inaltat”, reflectand intr-un mod cat se poate de perfect senzatia pe care aceste manastiri construite pe stanci masive o ofera. 

Meteora cunoaste apogeul dezvoltarii monahale intre secolele al XIV-lea si al XVI-lea, perioada in care au fost construite cele mai multe dintre cele 24 de manastiri.

O parte dintre acestea se afla, in prezent, in stare de ruina (manastirea Sfantului Dimitrie, manastirea Sfantului Duh, Schitul Doumbiani, manastirea Sfantul Antonie, manastirea Ipsilotera si altele), in timp ce 6 manastiri sunt deschise publicului pentru vizitare (manastirea Marea Meteora, manastirea Varlaam, manastirea Sfintei Treimi, manastirea Roussanou sau Sfanta Barbara, manastirea Sfantului Nicolae Anapafsas, manastirea Sfantului Stefan). 

In perioada anilor 1920 au fost sapate scari in stanca, pentru a permite accesul mai usor la manastiri. 

Complexul monahal Meteora este inregistrat in lista Patrimoniului Mondial UNESCO incepand cu anul 1988.

Manastirile de la Meteora 

Meteora gazduieste in prezent 6 manastiri care pot fi vizitate, fiecare dintre acestea remarcandu-se printr-o combinatie unica de spiritualitate, arta si istorie. Ridicate pe varfurile stancilor masive, manastirile de la Meteora reflecta viata monahala din inima Greciei si ofera vizitatorilor posibilitatea de a descoperi frumusetea unei traditii religioase atat de bine pastrata, totul intr-un cadru natural cu adevarat spectaculos. 

Manastirea Marea Meteora 

Cea mai importanta manastire din cadrul complexului poarta denumirea de “Marea Meteora” sau “Marele Meteoron”, avand hramul Schimbarii la Fata a Domnului. Este localizata la 613 metri altitudine, in varful celei mai inalte dintre stanci, fiind ridicata in jurul anului 1340. 

Marea Meteora a fost fondata de catre Sfantul Atanasie Atonitul si finalizata de catre Sfintii Ioasaf si Simeon. Fresca de la interior apartine scolii cretane, fiind considerata de-o valoare inestimabila. 

Turnul manastirii a fost ridicat in 1520, iar aici poate fi remarcata si plasa-lift care era folosita in trecut pentru aprovizionare.

In interiorul bisericii pot fi vazute diferite ornamente cu sidef, o catapeteasma si un jilt scuptate in lemn, dar si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, intitulata si “Trandafirul nevestejit”. Tot aici sunt gazduite si fragmente din moastele Sfintilor Atanasie si Ioasaf, alaturi de multe alte obiecte bisericesti de mare valoare, Marea Meteora servind totodata drept muzeu principal pentru vizitatorii complexului. 

Manastirea Varlaam

Aceasta manastire este a doua ca marime din complexul monahal, fiind situata la o inaltime de circa 374 de metri. A fost fondata de catre Cuviosul Varlaam, care a vietuit pe aceasta stanca in jurul anului 1350. Aproape 200 de ani mai tarziu, doi frati calugari (Nectarie si Teofan) s-au stabilit aici si au cladit, pe vechile ruine, o biserica cu hramul Sfintii Trei Ierarhi, urmand ca mai apoi sa ridice si o biserica inchinata Tuturor Sfintilor. 

Aici poate fi remarcat naosul pictat in 1548 de catre artistul cretan Franco Kaletano si pronaosul pictat in 1566 de catre doi frati pe nume Gheorghe si Franco Kondaris. Pot fi vizitate, de asemenea, vechea trapeza (transformata in muzeu), dar si bucataria si vatra. 

In cadrul acestei manastiri sunt gazduite o serie de moaste a numerosi sfinti (inclusiv moaste ale Sfantului Benedict), manuscrise vechi, vase din aur si argint, alaturi de diferite alte obiecte de cult. 

Exista 129 de trepte care-i conduc pe vizitatori pana la usa sfantului lacas. 

Manastirea Sfintei Treimi

Manastirea Sfintei Treimi a fost construita in 1475 de catre un monah pe nume Dometie si pictata in 1741. Ofera acces prin intermediul celor 140 de trepte sapate in stanca si isi bucura vizitatorii cu un peisaj absolut fascinant. 

La intrarea in manastire se afla o mica bisericuta sapata in forma circulara, inchinata Sfantului Ioan Botezatorul. Biserica principala din cadrul manastirii este inchinata Sfintei Treimi, impresionand pelerinii prin frescele sale deosebite si prin colectia de icoane vechi. 

De interes pentru vizitatori este si Muzeul de Arta Populara al manastirii, care gazduieste o colectie remarcabila de tesaturi, unelte, vase si alte obiecte.

Manastirea Sfantul Stefan

Se presupune ca aceasta manastire este cea mai veche din cadrul complexului Meteora, caci deasupra usii de la intrare se afla o inscriptie care mentioneaza anul 1192 si numele de Ieremiac (Ieremia – pustnic ce ar fi trait in pestera din varful stancii). In 1333, imparatul Andronic al III-lea Paleologul a fost gazduit la manastire si ar fi renovat asezamantul, iar 17 ani mai tarziu a fost cladita biserica Sfantului Stefan.

Domnitorul vlah Vladislav I a donat bisericii, in anul 1398, fragmente din moastele Sfantului Ioan Botezatorul, iar nepotul sau, vornicul Dragomir, a daruit lacasului capul Sfantului Haralambie. 

In 1789, a fost construita aici o biserica mai mare, cu hramul Sfantului Haralambie, aici fiind asezat si cinstitul cap al Sfantului. 

Incepand cu anul 1961, manastirea a fost transformata in obste de maici. 

Manastirea Sfantul Nicolaei Anapafsas

Cea mai mica manastire a Meteorei a fost cladita pe o stanca de circa 85 metri inaltime, si chiar daca prima asezare monahala de aici ar fi datat din secolul al XIV-lea, se presupune ca adevaratul fondator al acesteia a fost Sfantul Dionisie cel Milostiv, la inceputul secolului al XVI-lea. 

Vizitatorii pot admira aici frescele de-o calitate incontestabila, lucrate de catre monahul Teofan Cretanul in prima jumatate a secolului al XVI-lea. 

Manastirea Roussanou (Sfanta Barbara) 

Vietuita in prezent de o obste de maici, manastirea Roussanou ar fi fost intemeiata in anul 1288, de catre calugarii Nicodim si Benedict din Tessalia. In secolul al XVI-lea, fratii ieromonahi Ioasaf si Maxim au cladit noua manastire peste ruinele vechiului asezamant, fapta povestita si intr-un testament redactat in 1545, aflat in prezent la Biblioteca Nationala a Greciei. 

Accesul la manastire se facea initial prin intermediul scarilor de sfoara, pentru ca mai apoi sa fie construite doua poduri de lemn, iar in 1936 doua poduri de piatra. 

Manastirea Roussanou poarta hramul mare Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos, dar si hramul Sfanta Mucenita Varvara. 

Roussanou este considerata a fi una dintre cele mai pitoresti manastiri din cadrul complexului monahal Meteora, fiind perceputa, din punct de vedere arhitectural, drept un soi de extensie fireasca a varfului stancii. 

Program de vizita la manastirile complexului Meteora si taxa de acces 

Pentru intrarea la fiecare dintre cele 6 manastiri se percepe o taxa de acces in valoare de 3 euro, fiind acceptata doar plata cash. 

Programul de vizitare in timpul sezonului cald (1 aprilie – 31 octombrie):

• Manastirea Marea Meteora – deschisa intre 09:30 – 15:00, inchisa in zilele de marti. 
• Manastirea Varlaam – deschisa intre 09:00 – 16:00, inchisa in zilele de vineri. 
• Manastirea Sfintei Treimi – deschisa intre 10:00 – 16:00, inchisa in zilele de joi. 
• Manastirea Sfantul Stefan – deschisa intre 09:00 – 13:30 si 15:30 – 17:30, inchisa in zilele de luni. 
• Manastirea Sfantul Nicolaei Anapafsas – deschisa zilnic intre 09:00 – 17:00.
• Manastirea Roussanou – deschisa intre 09:00 – 15:30 (pana la 15:00 duminica), inchisa in zilele de miercuri. 

*Cu mentiunea ca manastirile Sfantul Stefan si Roussanou isi deschid portile incepand cu data de 15 mai. 

Programul de vizitare in timpul sezonului rece (1 noiembrie – 31 martie):

• Manastirea Marea Meteora – deschisa intre 09:30 – 14:00, inchisa in zilele de marti, miercuri si joi. 
• Manastirea Varlaam – deschisa intre 09:00 – 15:00, inchisa in zilele de joi si vineri. 
• Manastirea Sfintei Treimi – deschisa intre 10:00 – 16:00, inchisa in zilele de joi.
• Manastirea Sfantul Stefan – deschisa intre 09:30 – 13:00 si 15:00 – 17:00, inchisa in zilele de luni. 
• Manastirea Sfantul Nicolaei Anapafsas – deschisa zilnic intre 09:00 – 16:00 (duminica este deschisa intre 09.30 – 16.00)
• Manastirea Roussanou – deschisa intre 09:30 – 14:00, inchisa in zilele de miercuri.

Programul actualizat al manastirilor poate fi consultat aici, cu mentiunea ca acesta poate suferi modificari de la o zi la alta, fara o notificare in prealabil. 

In loc de concluzie

Complexul monahal Meteora este considerat a fi unul dintre cele mai impresionante obiective din intreaga Grecie, un loc deosebit din punct de vedere religios, istoric, geologic si arhitectural si o adevarata incantare pentru acei calatori care aleg sa faca o oprire aici. 

Cu manastirile sale suspendate intre cer si pamant, peisajele spectaculoase si incarcatura aparte, Meteora ramane in mintea si in inima tuturor celor ajunsi pe aceste meleaguri.