De ce îmi place Albena? de Traian Badulescu

Până acum cativa ani, litoralul bulgăresc era o mare necunoscută pentru mine, deşi stăteam permanent cu ochii pe el, datorită faptului că trebuia să fac comparaţii între “noi” şi “ei”, atunci când eram purtător de cuvânt al ANAT. Trebuie să mărturisesc că ţin mult la litoralul nostru. Atât din nostalgie, cât şi datorită faptului că are ce oferi! Are propria lui atmosferă, are Vama Veche, epava de la Costineşti, cluburile din Mamaia, apusul de la Neptun Vecinii de la sud ar trebui să constituie pentru noi mai degrabă un model, decât concurenţă.

Noi – e clar – am pierdut “războiul” all-inclusive-ului. 9 hoteluri la noi contra sute la ei… E o diferenţă. Litoralul bulgăresc constituie, în cea mai mare parte, un model de voinţă, de coerenţă şi de comunicare. Şi de acceptare a regulilor germane. Ceea ce s-a văzut din istoria noastră că nu e deloc rău.

De la Carol I de Hohenzollern până la Klaus Iohannis citire

Prima staţiune bulgărească pe care am vizitat-o a fost Albena, în iunie 2009. Apoi am văzut toate celelalte staţiuni de la sud de Dunăre. Însă am rămas un fan al primei iubiri: Albena. Probabil că mă veţi întreba, clar: de ce? În sudul litoralului bulgăresc sunt mult mai multe hoteluri care amintesc de resorturile din Turcia şi sunt multe structuri de cazare de lanţ internaţional, noi, moderne. Ei bine, deşi Albena nu deţine niciun hotel de brand, ea în sine constituie un brand. Am cercetat şi am ajuns la concluzia că este UNICA staţiune din această parte a Europei, cu management unic.

Mai explicit, toate cele 43 de hoteluri, restaurantele, terenurile de sport, cluburile, aparţin societăţii Albena. Aceasta înseamnă comunicare şi coerenţă! De multe ori, mass-media română a făcut eroarea de a compara Albena cu Mamaia. Deşi cele două staţiuni nu au nimic în comun, în afara notorietăţii şi a plajelor late şi de calitate.

Corespondentul staţiunii Mamaia ar fi, în Bulgaria, Nisipurile de aur – o staţiune dedicată tinerilor, cu multe cluburi, terase şi multă distracţie. aici poti vedea mai multe informatii despre Albena Albena este o staţiune ceva mai liniştită, dedicată familiilor, cuplurilor dar şi evenimentelor, în special în extrasezon (sportive, congrese etc.). Litoralul românesc ar fi putut avea propria Albenă dacă statul român ar fi avut o mult mai mare atenţie şi grijă faţă de Neptun-Olimp sau Venus. Staţiuni ceva mai mici, cochete, cu multă verdeaţă, aşa cum este şi Albena.

E drept, litoralul românesc este unul plat. Bulgarii au şi avantajul dealurilor şi colinelor pline de vegetaţie – foşti munţi hercinici. Am fi ipocriţi dacă am spune că avem aceleaşi condiţii naturale şi avantaje ca bulgarii în privinţa litoralului, deoarece nu este aşa. În primul rând, România are aproape 80 de kilometri de litoral folosiţi pentru turism (din totalul de 245 de km, din care majoritatea sunt ocupaţi de Delta Dunării – rezervaţie protejată şi care nu are nevoie de turism de masă), pe când Bulgaria are… 378 de kilometri, în marea lor majoritate exploataţi din punct de vedere turistic.

În plus, bulgarii au ţinut cont pas cu pas de sfaturile touroperatorilor germani. Au oferit calitate, au lăsat la preţ şi astfel litoralul lor este deschis – mai mult sau mai puţin – din aprilie până în octombrie. Şi în plus are un grad ridicat de ocupare, chiar şi în extrasezon.

Dar de ce a cucerit Albena piaţa românească? Lăsând la o parte promovarea de excepţie pe care a făcut-o în ultimii ani, în spatele strategiilor de marketing – e clar – promisiunile trebuie onorate. Şi se pare că au fost, de vreme de numărul de turişti români a crescut de la an la an. Românii apreciază foarte mult faptul că plaja este foarte lată, are 2 km lungime şi 150 m lăţime, nisipul este foarte fin şi îngrijit, turistul se simte aici ca acasă, bucătăria este foarte asemănătoare cu cea românească având în vedere faptul că aici a fost teritoriu românesc, calitatea serviciilor este bună, oamenii sunt primitori.

Cei care vin aici sunt în mare parte cei care au fost si acum câţiva ani, au venit, au văzut, le-a plăcut şi au revenit; şi pe lângă acest lucru au mai dat şi recomandări pe la prieteni, rude, cunoştinţe. În 2004 au fost 1780 de turişti români şi anul trecut, de exemplu, în 2010, s-a ajuns la peste 50.000, deci în 6 ani s-a constatat un mare boom. În 2009 şi 2010 s-a ajuns ca românii să constituie a doua piaţă a Albenei, după bulgari. Staţiunea din ţara vecină este şi foarte aproape.

Distanţa dintre Bucureşti şi Albena este de 260 Km, drum de 4 ore care se poate face lejer şi fără prea mari eforturi, pe trei variante de traseu: Giurgiu – Ruse – Shumen – Varna, Bucureşti – Călăraşi – Silistra (unde se trece cu bacul peste Dunăre) – Dobrich sau Bucureşti – Vama Veche – Balcic – Albena. Mai menţionez că investiţiile germane în Albena şi pe litoralul bulgăresc constituie mai mult o legendă.

Nu touroperatorii internaţionali au pus bazele turismului bulgăresc. Este adevărat că au investit mult în promovare, au creat broşurile de prezentare, le-au tipărit, le-au distribuit, au investit foarte mult în cursele charter şi, după cum se vede foarte clar au avut un foarte mare succes, dar au riscat mult. Ceea ce au făcut a fost să dea un impuls în această direcţie iar bulgarii au dus mai departe şi au îmbunătăţit. Ca istoric, trebuie menţionat că Albena a fost creată în 1969 pentru turiştii străini. La acea vreme, era orientată în special către piaţa rusească, sovietică.

Arthitectura a reuşit să creeze un produs foarte bun şi staţiunea a obţinut, în 1970, cel mai mare premiu al statului bulgar în domeniu – “Premiul Dimitrov”. A doua etapă de evoluţie a Albenei a fost în 1973. În 4 ani, au fost construite 43 de hoteluri. În acest sens a fost creată în mod special o companie de construcţii în oraşul Dobrich, pentru a produce toate materialele. Hotelurile erau construite în stil piramidal. Ulterior, potrivit noilor proiecte, hotelurile au fost construite în mod normal.

O altă particularitate a Albenei este aceea că toate hotelurile sunt îndreptate către mare şi camerele la fel. Bineînţeles că hotelurile de lângă mare sunt avantajate, dar şi hotelurile din zona verde, mai îndepărtate de plajă, au vedere tot spre mare. Structura pieţelor emitente s-a schimbat de-a lungul timpului. În anii ’80, erau prezenţi aici turişti de pe toate pieţele europene: germani, belgieni, scandinavi… Cu toţi aceştia am avut o îndelungată cooperare, timp de 30 de ani. Fireşte, ponderile diferă în prezent, dar acum ne putem mândri că avem, aproape în proporţii egale, turişti din Germania, Rusia, România şi Bulgaria.Turiştii români deţin, la ora actuală, o pondere de 25%.

Albena a fost creată ca o unică entitate, unde statul a acordat proprietarilor de terenuri acţiuni şi nu proprietăţi reale, după schimbările din 1989. Aşa a şi fost privatizată, ca o singură societate. Procesul a fost încheiat în 1997. Dacă la început erau circa 1000 de proprietari, societatea Albena a reuşit să cumpere de la stat circa 35% din acţiuni, şi să privatizeze în totalitate Albena. Acum, Albena Holding controlează şi deţine peste 58% din acţiuni. Aşa ar fi putut să facă şi statul român măcar cu Neptun-Olimp sau cu Venus. Ar fi fost cu siguranţă un experiment reuşit.

Ca o concluzie, dacă mai este nevoie, Albena s-a bucurat de un mare succes pentru că aici s-a făcut opusul a ceea ce este pe litoralul românesc. La noi, în anii ’90, a existat păguboasa locaţie de gestiune, iar apoi s-a privatizat pe bucăţi. Hotelul aparţine cuiva, restaurantul altcuiva, barul la fel, plaja este concesionată unei societăţi care nu are de-a face cu turismul. Albena, dimpotrivă.

Deţine toate structurile de cazare, iar anumite magazine şi cluburi plătesc chirie societăţii, în cazul în care nu-i aparţin. Plaja este concesionată în întregime şi arată impecabil. Asta înseamnă coerenţă, asta e reţeta succesului. Multe hoteluri pe plajă, un hotel rafinat de 5 stele care a fost declarat, în anul inaugurării – 2008 – drept cel mai bun hotel de 5 stele din Bulgaria, câteva hoteluri de 4 stele în regim ultra all inclusive şi multe hoteluri de 3 şi 4 stele în regim all inclusive. Preferatul românilor este Kaliakra – hotel de 4 stele ultra all inclusive, situat lângă plajă, urmat de Flamingo (care este preferatul meu, are 5 stele şi regim de demipensiune), Laguna Garden – Beach – Mare, Gergana, Ralitsa şi multe altele. Pentru rezervari poti vedea aici ofertele hotelurilor din Albena.

Albena este un caz unic chiar şi pe litoralul bulgăresc, pentru că în rest, au şi ei problemele lor: supra aglomerare, inflaţie de hoteluri (unele intrând în insolvenţă şi faliment în anii de criză). Albena a evitat aceste probleme tocmai datorită faptului că este operată sub un management unic. Este o staţiune care a supravieţuit cu brio celor aproape 3 ani de criză, un loc aerisit, îngrijit, plin de verdeaţă. Îmi amintintesc prima impresie oferită mie de Albena. Era 11 noaptea, la sfârşit de iunie… Am fost cazat la hotelul de 5 stele Flamingo Grand şi cel mai mult m-a încântat mirosul de verdeaţă, atmofera de munte care venea dinspre dealuri… Dacă priveşti într-o direcţie te crezi la mare, iar dacă îţi arunci ochii în în cealaltă direcţie, la munte…

de Traian BĂDULESCU